RO | EN | HU

europedirect.Institutii si politici Europene, politici ue, politici comune ale uniunii europene, politicile comune ale uniunii europene, politici comune ale ue, politici sociale europene, politici sociale in ue

Raport interimar privind progresele inregistrate in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare in Romania

În cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare(MCV), Comisia și-a asumat obligația de a sprijini România în vederea remedierii deficiențelor din domeniul reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei și, de asemenea, de a verifica periodic progresele înregistrate în raport cu patru obiective de referință stabilite în acest scop.
De ce raportează Comisia cu privire la progresele din domeniul reformei judiciare și al luptei împotriva corupției în România?

La data aderării României, 1 ianuarie 2007, persistau unele deficiențe în domeniul reformei judiciare și al luptei împotriva corupției, care ar putea obstrucționa punerea în aplicare eficientă a legislației, politicilor și programelor Uniunii Europene și să-i împiedice pe cetățenii României să beneficieze pe deplin de drepturile lor în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene. Prin urmare, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare[1] (MCV), Comisia și-a asumat obligația de a sprijini România în vederea remedierii acestor deficiențe și, de asemenea, de a verifica periodic progresele înregistrate în raport cu patru obiective de referință stabilite în acest scop. Aceste obiective de referință sunt interconectate și trebuie să fie avute în vedere împreună, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar și luptei împotriva corupției, pentru care este necesar un angajament politic pe termen lung.

--------------------------------------------------------------------------------
[1] Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției (JO L 354, 14.12.2006, p. 56).
Cum raportează Comisia cu privire la progresele înregistrate de România?
Rapoartele Comisiei în cadrul MCV sunt publicate de două ori pe an. Ele se bazează pe contribuții din partea autorităților române, serviciilor Comisiei, experților din statele membre și societății civile.

Cu toate că România a făcut progrese importante în adoptarea Codurilor de Procedură Civilă și Penală, ultimul raport, publicat la data de 20 iulie 2010, a evidențiat deficiențe semnificative în eforturile depuse de România pentru realizarea de progrese în cadrul MCV. În general, raportul sublinia că România nu a făcut dovada unui angajament politic suficient în domeniul reformei. În plus, în câteva rânduri, conducerea sistemului judiciar a părut că nu dorește să coopereze și să își asume această responsabilitate, în beneficiul procesului de reformă. Raportul a recomandat României să corecteze urgent aceste deficiențe, astfel încât să se imprime un nou impuls procesului de reformă.
Înainte de următoarea evaluare anuală a progreselor înregistrate, pe care Comisia o va prezenta în vara acestui an, prezentul raport conține o actualizare tehnică a evoluțiilor semnificative înregistrate începând din iulie 2010. Raportul se axează pe răspunsul României la recomandările Comisiei incluse în ultimul raport; raportul nu conține o evaluare completă a progreselor realizate.

Ce spune raportul de astăzi?
Raportul de astăzi ia act de răspunsul constructiv al României la recomandările Comisiei, care au fost incluse în ultimul raport. Mai precis, raportul se referă la următoarele evoluții semnificative care au avut loc în ultimele șase luni:
În domeniul reformei judiciare, România a luat mai multe măsuri importante pentru a spori celeritatea actului de justiție, prin adoptarea și punerea în aplicare a „legii micii reforme” (o lege procedurală menită să accelereze soluționarea cauzelor) și prin modificarea legii privind Curtea Constituțională. România a continuat, de asemenea, pregătirile pentru punerea în aplicare a unui cadru legislativ nou în dreptul civil și penal. De asemenea, în aceeași perioadă, România a pregătit propuneri de închidere a instanțelor și parchetelor neviabile și de realocare a personalului din aceste instituţii. În plus, România a pregătit propuneri pentru a consolida recrutarea și formarea inițială a magistraților. Alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii au fost umbrite de probleme juridice, determinând Curtea Constituțională să anuleze alegerea a patru membri ai Consiliului.

În ceea ce privește lupta împotriva corupției, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a continuat să obțină rezultate convingătoare în investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt, s-a observat o creștere a numărului de condamnări nedefinitive și de sentințe disuasive și a fost lansată o evaluare independentă a impactului ultimelor două strategii anticorupție. România a adoptat, de asemenea, o lege îmbunătățită pentru a asigura funcționarea Agenției Naționale de Integritate (ANI). Cu toate acestea, în aceeași perioadă, cauzele majore de corupție la nivel înalt au avut o evoluție foarte lentă în instanța de judecată și Parlamentul a decis reduceri bugetare semnificative în ceea ce privește Agenția Națională de Integritate, în contextul constrângerilor bugetare generale. De asemenea, Parlamentul a împiedicat investigațiile cu privire la acuzațiile de corupție aduse unui fost ministru și a votat împotriva percheziționării unui computer și a unei arestări dispuse de procuratură, în contextul altor două investigații aflate în desfășurare cu privire la cazuri de corupție la nivel înalt.

Care sunt următoarele etape?
Pentru consolidarea dinamismului reformei, care a fost revigorată în ultimele luni, raportul sugerează că România ar trebui să se concentreze pe o pregătire temeinică în vederea punerii în aplicare a noului cadru legislativ în dreptul civil și penal. Intrarea în funcțiune a noului Consiliu Superior al Magistraturii reprezintă o oportunitate semnificativă pentru o cooperare strânsă și constructivă între diferiții actori politici și judiciari în acest domeniu.
Până la următoarea evaluare de către Comisie, în vara anului 2011, raportul recomandă României, de asemenea, să se concentreze pe lansarea unei evaluări independente a sistemului judiciar, pe reforma sistemului disciplinar privind magistrații și pe măsurile de natură să sporească celeritatea actului de justiție în cazurile de corupție la nivel înalt și să consolideze politica de ansamblu în lupta împotriva corupției.
Comisia va continua să sprijine România în eforturile sale de reformă și, până în vara acestui an, va prezenta următoarea evaluare detaliată a progreselor realizate.

Care sunt cele patru obiective de referință stabilite pentru România?
În cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare au fost stabilite pentru România următoarele obiective de referință:
1. asigurarea unui act de justiție mai transparent și mai eficient, în special prin consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea și monitorizarea impactului noilor Coduri de Procedură Civilă și Penală;
2. instituirea, astfel cum s-a prevăzut, a unei agenții de integritate cu responsabilități privind verificarea averilor, incompatibilităților și potențialelor conflicte de interese, cu rolul de a emite hotărâri cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni disuasive;
3. pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare de investigații profesioniste și imparțiale în legătură cu acuzațiile privind acte de corupție la nivel înalt;
4. adoptarea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea și combaterea corupției, în special în administrația locală.

Pagini Utile:
Raportul este disponibil pe pagina de internet următoare:
http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/progress_reports_en.htm
Mecanismul de Cooperare si Verificare
http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/index_en.htm