RO | EN | HU

europedirect.Institutii si politici Europene, politici ue, politici comune ale uniunii europene, politicile comune ale uniunii europene, politici comune ale ue, politici sociale europene, politici sociale in ue

Comisia a adoptat propunerea de modernizare a directivei privind calificarile profesionale

Pe măsură ce se reduce populaţia în vârstă de muncă în numeroase state membre, cererea de personal cu înaltă calificare va creşte, până în 2020, cu peste 16 milioane de locuri de muncă. Pentru ca Europa să facă faţă acestei cereri, trebuie să se rezolve problema deficitului de forţă de muncă - de exemplu, graţie mobilităţii profesioniştilor de înaltă calificare din alte state membre ale UE. Aceştia pot reprezenta o sursă importantă de creştere economică, cu condiţia de a se putea deplasa cu uşurinţă către zonele unde sunt locuri de muncă disponibile, motiv pentru care calificările lor trebuie să poată fi recunoscute într‑un mod rapid, simplu şi fiabil în UE. Prin urmare, Comisia a adoptat astăzi o propunere de modernizare a directivei privind calificările profesionale (Directiva 2005/36/CE ).

Această propunere vizează simplificarea normelor privind mobilitatea profesioniştilor în cadrul UE, prin punerea la dispoziţia tuturor profesiilor interesate a unui card profesional european, care să uşureze şi să accelereze recunoaşterea calificărilor. De asemenea, se aduc clarificări ale cadrului destinat consumatorilor, prin invitarea statelor membre de a revizui lista profesiilor reglementate şi prin abordarea preocupărilor publicului cu privire la competenţele lingvistice şi lipsa alertelor eficace cu privire la erorile profesionale, în special în cazurile de malpraxis.

Comisarul pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier, a declarat: „În prezent, Europa se confruntă cu numeroase provocări. Una dintre acestea va fi creşterea cererii de locuri de muncă de înaltă calificare în toată UE. Propunerea de astăzi privind calificările profesionale reprezintă un răspuns la necesitatea de a dispune de un sistem eficient de recunoaştere a calificărilor, pentru a sprijini mobilitatea profesioniştilor în întreaga Europă. Astfel se va permite profesioniştilor înalt calificaţi să se deplaseze mai uşor către zonele unde există oferte de locuri de muncă. Acest lucru se va dovedi benefic cu siguranţă dezvoltării economiei europene. Sunt convins că ideea unui card profesional european – un certificat electronic – reprezintă soluţia adecvată în acest sens, deoarece acesta va simplifica şi va accelera procedurile de recunoaştere pentru profesioniştii mobili.”

Elementele fundamentale ale propunerii:

1. Introducerea unui card profesional european va oferi profesioniştilor interesaţi posibilitatea de a beneficia de o recunoaştere mai uşoară şi mai rapidă a calificărilor lor, facilitându-le şi mobilitatea temporară. Cardul va fi disponibil în funcţie de necesităţile exprimate de diferitele profesii (de exemplu, asistentele medicale şi ghizii montani au exprimat un viu interes pentru utilizarea unui astfel de card). Cardul presupune o procedură de recunoaştere optimizată efectuată în cadrul Sistemului de Informare al Pieţei Interne (IMI) şi va lua forma unui certificat electronic care să permită profesioniştilor prestarea de servicii sau stabilirea într-un alt stat membru.

2. Îmbunătăţirea accesului la informaţiile privind recunoaşterea calificărilor profesionale: toţi cetăţenii care solicită recunoaşterea calificărilor lor profesionale ar trebui să se poată adresa unui punct unic de contact, fără să fie obligaţi să apeleze la diferite organisme guvernamentale. Acest punct unic de contact ar trebui să fie Ghişeul Unic, creat în temeiul directivei privind serviciile, care va permite cetăţenilor să obţină dintr-un singur loc informaţiile cu privire la documentele necesare pentru recunoaşterea calificărilor lor, precum şi să efectueze online toate procedurile de recunoaştere a calificărilor.

3. Actualizarea cerinţelor minime de formare profesională pentru medici, stomatologi, farmacişti, asistente medicale, moaşe, medici veterinari şi arhitecţi: cerinţele minime de formare profesională pentru aceste profesii au fost armonizate acum 20 sau 30 de ani. Ele au fost actualizate pentru a reflecta evoluţia acestor profesii şi a studiilor din domeniile respective. De exemplu, nivelul de bază al studiilor iniţiale necesare pentru asistentele medicale şi moaşe a fost actualizat la 12 ani de învăţământ general, faţă de 10 ani până acum.

4. Introducerea unui mecanism de alertă pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii care beneficiază de recunoaşterea automată: autorităţile competente ale unui stat membru vor fi obligate să alerteze autorităţile competente din toate celelalte state membre în privinţa profesioniştilor din domeniul sănătăţii cărora li s-a interzis să-şi exercite activitatea profesională de către o autoritate publică sau de către o instanţă judecătorească. Acest lucru este deosebit de important, deoarece au existat cazuri în care medicii cărora li se interzisese să profeseze în statul membru de origine au plecat în străinătate pentru a munci, fără ca alte state membre să fie informate cu privire la interdicţie.

5. Introducerea unor cadre comune şi a unor teste comune de formare, care să înlocuiască platformele comune, ar trebui să permită extinderea mecanismului de recunoaştere automată şi la alte profesii. Profesiile interesate ar putea beneficia de recunoaşterea automată pe baza unui set comun de cunoştinţe, aptitudini şi competenţe sau pe baza unui test comun care să evalueze capacitatea profesioniştilor de a exercita o anume profesie.

6. Exerciţiul de evaluare reciprocă pentru profesiile reglementate: directiva introduce un nou mecanism pentru a se asigura o mai mare transparenţă şi justificare a profesiilor reglementate printr-o cerinţă specifică de calificare. Statele membre vor trebui să furnizeze o listă a profesiilor pe care le reglementează şi să justifice necesitatea reglementării acestora, procedură urmată de un exerciţiu de evaluare reciprocă, facilitat de Comisia Europeană.

Context:
Directiva privind calificările profesionale este esenţială pentru a permite profesioniştilor să pună bazele unei noi afaceri sau să găsească un loc de muncă într-un alt stat membru care solicită o calificare specifică pentru o anumită activitate profesională. Modernizarea ei este una dintre cele douăsprezece pârghii pentru creştere economică prevăzute în Actul privind Piaţa Unică (IP/11/469). Propunerea se bazează pe Cartea Verde publicată de Comisie în iunie (IP/11/767). De asemenea, astăzi a fost publicat un rezumat al răspunsurilor la Cartea Verde.


--------------------------------------------------------------------------------

[1]În conformitate cu sondajul Eurostat EUROPOP 2010, în 2020 vor exista trei persoane active pentru fiecare pensionar: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php?title=File:Old_age_dependency_ratio_on_1_January_of_selected_years.PNG&filetimestamp=20110609135954

[2]A se vedea "Oferta și cererea de competențe în Europa: prognoza pe termen mediu până în 2020" (2010) (Skills supply and demand in Europe: medium-term forecast up to 2020): http://www.cedefop.europa.eu/en/Files/3052_en.pdf

Informaţii suplimentare:
http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/policy_developments/index_en.htm 
MEMO/11/923:
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/11/923&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en

(sursa: Comisia Europeana)