RO | EN | HU

europedirect.Institutii si politici Europene, politici ue, politici comune ale uniunii europene, politicile comune ale uniunii europene, politici comune ale ue, politici sociale europene, politici sociale in ue

Mesaj pentru ministrii implicati in procesul de la Bologna: reforma invatamantului superior este esentiala pentru cresterea economica si crearea de locuri de munca

Comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, Androulla Vassiliou a transmis statelor membre că, pentru a răspunde crizei și șomajului în continuă creștere în rândul tinerilor, trebuie să își modernizeze urgent sistemele de învățământ superior și să elimine obstacolele din calea unui Spațiu european al învățământului superior (SEIS) pe deplin funcțional. Într-un discurs susținut înaintea reuniunii bianuale a miniștrilor învățământului superior de la București (România), în cadrul procesului de la Bologna, comisarul Vassiliou a subliniat că este esențial să se treacă la acțiune pentru a contribui la crearea de locuri de muncă și creștere economică în Europa.

„Spațiul european al învățământului superior a făcut, fără îndoială, progrese reale în apropierea sistemelor diferitelor țări. Dar mai avem multe de făcut: învățământul superior ar trebui să se afle în centrul tuturor eforturilor noastre de a depăși criza, deschizând căi către oportunități mai bune pentru tinerii noștri”, a declarat comisarul. „Este esențial ca Europa să realizeze reforme care vor elibera întregul său potențial de conturare a viitorului nostru. Obiectivul nostru este un SEIS pe deplin funcțional care oferă pentru toți educație de înaltă clasă și competențe care ajută la găsirea unui loc de muncă, care stimulează inovarea și asigură buna recunoaștere a calificărilor academice."

Aceste obiective nu se vor realiza „fără asigurarea unei finanțări pentru învățământul superior suficiente pentru a contribui în mod durabil la bunăstarea economică și la progresul social”, a adăugat ea.

Miniștrii învățământului superior din 47 de țări europene [1] se reunesc la 26 și 27 aprilie la București pentru a se pune de acord cu privire la reformele necesare pentru a crea un Spațiu european al învățământului superior modernizat și deschis. Pe fundalul crizei și al impactului social al acesteia, miniștrii au convenit că reformele trebuie să se concentreze pe dezvoltarea capacității insuficient exploatate a învățământului superior de a contribui la creșterea economică și la sporirea capacității de ocupare a unui loc de muncă – un mesaj central și pentru „Agenda Comisiei Europene pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior în Europa”, adoptată în septembrie 2011 (a se vedeaIP/11/1043)

S-a publicat un raport privind stadiul actual al punerii în aplicare a reformelor legate de procesul de la Bologna.

--------------------------------------------------------------------------------
[1] Albania, Andorra, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Sfântul Scaun, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Moldova, Muntenegru, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Federația Rusă, Serbia, Republica Slovacă, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Turcia, Ucraina, Regatul Unit


Context:

Conferința ministerială

Conferința ministerială va stabili prioritățile pentru faza următoare a procesului de la Bologna (2012-2015) pentru țările SEIS. Miniștrii vor adopta Strategia de mobilitate Bologna care prevede că, până în 2020, 20% dintre absolvenții de învățământ superior din Europa își vor fi petrecut o parte a studiilor în străinătate, în conformitate cu cadrul de referință european pentru mobilitatea învățământului superior, adoptat în noiembrie 2011.

Conferința este organizată împreună cu Forumul politic Bologna care reunește țări din afara SEIS, reflectând interesul țărilor din întreaga lume în reformele de la Bologna.

Procesul de la Bologna

Procesul de la Bologna vizează crearea unui Spațiu european al învățământului superior în care studenții pot alege dintr-o gamă extinsă și transparentă de cursuri și beneficiază de proceduri simple de recunoaștere.

De la începuturile sale în 1999, procesul de la Bologna a fost un exemplu de cooperare de succes la nivel european, reunind țările europene pentru aprobarea și punerea în aplicare a unor reforme ale învățământului superior pe bază de cooperare voluntară. Aceasta a înregistrat progrese care nu ar fi fost posibile prin abordări strict naționale. Comisia Europeană este un membru activ al procesului de la Bologna, împreună cu cele 47 de state membre.

Principalele reforme ale procesului de la Bologna se concentrează asupra unei structuri în trei cicluri a studiilor superioare (licență, masterat, doctorat), asupra asigurării calității și asupra recunoașterii calificărilor și a perioadelor de studii.

Structura Bologna a studiilor superioare s-a adoptat, în general; în trei sferturi dintre țările SEIS, între 70 și 90% dintre studenți participă la programe care corespund sistemului de licență și masterat de la Bologna.

Ultimul raport de punere în aplicare a procesului de la Bologna, prezentat miniștrilor la București și pregătit cu sprijinul Comisiei Europene, conchide că toate țările au făcut schimbări semnificative care au permis ca Spațiul european al învățământului superior să dezvolte. Cu toate acestea, progresele sunt inegale, în contextul scăderii cheltuielilor publice în învățământul superior și persistă problemele practice. Prea mulți studenți renunță la învățământul superior sau absolvă fără competențe care favorizează găsirea unui loc de muncă. Unii se confruntă cu obstacole în calea recunoașterii calificărilor lor academice într-o altă țară și este nevoie de timp pentru ca instituțiile să treacă la „învățare centrată pe student” – în care programele educaționale sunt adaptate la necesitățile studenților, și să prezinte clar ceea ce aceștia ar trebui să înțeleagă și să fie capabili să facă în urma studiilor lor („rezultatele învățării”). În general, învățământul superior nu oferă încă rezultate pe măsura potențialului său de stimulare a creșterii.

O serie de instrumente dezvoltate în cadrul procesului de la Bologna contribuie la încurajarea tranziției către sisteme mai orientate către student. Sistemul european de credite transferabile (ECTS) atribuie puncte de credit pentru fiecare parte a unui program de studiu, pe baza volumului de muncă al studentului pentru a obține rezultate specifice ale învățării. Acesta simplifică acumularea de către studenți a creditelor obținute în programe diferite și recunoașterea studiilor în străinătate în instituția lor de origine. „Suplimentul la diplomă”, atașat la o diplomă, oferă o descriere standardizată a studiilor realizate – facilitând înțelegerea conținutului oricărei diplome, indiferent de țara în care a fost obținută.

Utilizarea acestor instrumente continuă să crească și să se extindă, dar nu este întotdeauna sistematică și rămân deficiențe. De asemenea, persistă probleme în ceea ce privește recunoașterea calificărilor. În pofida ratificării la nivel național a Convenției de la Lisabona privind recunoașterea calificărilor, o serie de țări nu au reușit să asigure conformitatea procedurilor lor instituționale de recunoaștere cu convenția.

Grupul de monitorizare a procesului de la Bologna

Comisia Europeană este membră a grupului de monitorizare a procesului de la Bologna și a grupurilor de lucru ale acestuia; ea sprijină secretariatul Bologna și rețeaua de experți cu privire la procesul de la Bologna; Comisia contribuie la finanțarea reuniunilor ministeriale și a numeroase rapoarte, conferințe și seminarii. Numeroase instrumente Bologna (ECTS, de exemplu) își au originea în programul Erasmus de schimb de studenți al Comisiei. Comisia susține Raportul privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor de la Bologna, elaborat pentru conferința ministerială de Eurydice, Eurostat și Eurostudent.

Agenda Comisiei de modernizare a învățământului superior stabilește cinci domenii-cheie pentru reformă – creșterea numărului de absolvenți pentru îndeplinirea obiectivului Europa 2020 de 40% din tineri cu calificări de învățământ superior până în 2020; creșterea calității și a relevanței învățământului superior pentru necesitățile locurilor de muncă și pentru cerințele societale; o mobilitate pentru studii de mai bună calitate; integrarea învățământului superior în „triunghiul cunoașterii” alcătuit din educație, cercetare și inovare și îmbunătățirea guvernanței și a finanțării. Procesul de la Bologna și agenda de modernizare a Comisiei se susțin reciproc.

Pagini Utile:
■ Procesul de la Bologna: reuniunea bianuală a miniștrilor învățământului superior de la București
http://www.bologna-bucharest2012.ehea.info/  
■ Agenda reuniunii de la Bucureşti
http://www.bologna-bucharest2012.ehea.info/event-agenda.html